Istorie Copălău
  Comuna Copăiău nu deține încă un document de atestare, însă din vestigiile așezării getice întărită de la Cotu - Copălău, descoperite pe locul satului medieval Jorovlea - astăzi dispărut, ca urmare a cercetărilor efectuate în anii 1985, 1988,1990 și 2003-2004 (figurine antropomorfe, amulete, pandative, fragmente de amfore grecești, fragmente de ciup, vase în formă de clopot, tigăi din ceramică, fusaiole, jucării, etc) și urme de zgură, arheologii au demonstrat că au existat I I locuințe pe o suprafață de 50. 000 m. p. și cuptoare pentru producerea obiectelor din ceramică; au mai fost descoperite vârfuri de săgeți din bronz în trei muchii, o brățară și un cuțit din fier. De asemenea, așezarea cucuteniană de la Răzinea -Copălău, situată la circa 200 m de satul Copălău, pe partea stângă a drumului comunal 46A Copălău -Draxini prezintă o locuință de tip Cucuteni și fragmente de ceramică, fragmente de statuete, săgeți din silex, în poiana Jorovlea au fost descoperite 17 monede de argint. Fortificația de la Cotu a fost încadrată în secolele IV-III în. de Christos. Pe teritoriul satului Cerbu s-a descoperit o monedă imperială romană. Majoritatea vestigiilor descoperite se află la Muzeul județean de istorie Botoșani. Tot în zona fostei localități Jorovlea au fost descoperite blocuri de piatră sub formă de cruce, inscripționate, care sunt atribuite perioadei feudalismului dezvoltat (sec. XV-XVI). Există documente cu privire la organizarea administrativă a ținuturilor Hârlău și Botoșani (întocmite pentru plata impozitelor de către locuitori) care conțin informații despre localitățile comunei Copălău. . Spre exemplu, din datele recensământului din 1772-1774 rezultă că în satul Cotu (Ruși) existau 40 de case, cu un număr de 38 de birnici. In Condica vistieriei Moldovei din anul 1816, satul Copălău este trecut ca aparținând Ocolului Târgului Botoșani cu 5 I de locuitori; actualele sate Copălău și Cotu au o vechime de peste 250 de ani. Ocupațiile de bază din trecut ale locuitorilor au fost agricultura (se lucra pe moșia Flămânzi, în suprafață de 38. 593 stânjeni domnești - 36. 000 ha), creșterea animalelor, prelucrarea lemnului, albinăritul, olăritul, dulgheria, dogăria, rotăria și fierăria. Denumirea satului Copălău vine de la cuvântul copălaie - care denumește capacul de lut de la stupii primitivi pentru albine, confecționați din buduroaie de tei. Primul lăcaș religios a fost Schitul Jorovlea, arondat Mănăstirii Coșula (construită în anul 1535). După anul 1840 locuitorii satului Jorovlea au fost strămutați pe malul râului Miletin, dezvoitându-se satele Copălău și Cotu. Prima biserică din satul Copălău a fost una din lemn construită în anul 1785. Religia creștin-ortodoxă este practicată de majoritatea cetățenilor comunei. Prima școală din Copălău a luat ființă la data de I septembrie 1865 în baza Legii instrucțiunii publice din 25 noiembrie 1864. In perioada 1866 - 1915 au fost înscriși la școala din Copălău mai mulți băieți și foarte puține fete. începând cu anul școlar 1919-1920 s-a înființat Scoală din satul Cotu. Tot din perioada 1920-1922 numărul elevilor a crescut an de an, ajungând la 340 în anul școlar 1935-1936 (180 băieți și 160 fete). Reforma învățământului din anul 1948 a dat un nou impuls dezvoltării educației tinerilor din mediul rural. Au fost construite noi școli și grădinițe în toate satele, numărul elevilor fiind de peste 600 în anul școlar 2004-2005. In prezent își desfășoară activitatea 5 școli și 3 grădinițe pentru preșcolari, acestea având o bază materială satisfăcătoare. Alături de școală, căminele culturale și biblioteca publică au fost și sunt instituții specializate pentru realizarea educației permanente. Creațiile artistice populare s-au transmis pe cale orală, legându-se de evenimentele petrecute în viața oamenilor începând de la naștere și până la moarte. Multe din obiceiurile și tradițiile păstrate până în ziua de azi sunt legate de sărbătorile Crăciunului și ale Anului Nou, de nunțile, cumetriile și horele tradiționale. Atât în trecut cât și în prezent motorul activității cultural-artistice îl constituie cadrele didactice, care antrenează în această mișcare nu numai elevii școlilor, ci și alți tineri din satele comunei. Mișcarea artistică de amatori în satele Copălău și Cotu a luat amploare după anul 1960, perioadă în care învățătorul Mihai Gugoașă a îndeplinit și funcția de director al Căminului cultural. In comuna Copălău au existat formații corale, de dansuri populare (în satul Cotu echipa de dansuri avea 34 de perechi), o fanfară, grupuri vocale. De un real succes se bucură Festivalul Usturoiului, ajuns la a IV-a ediție. In ultima perioadă activitatea cultural-artistică a cunoscut un regres. Ca urmare, prin intermediul acestui proiect transfrontalier aprobat de Consiliul local Copălău și prin contribuția de 10% din valoarea acestuia suportată din bugetul propriu s-au achiziționat instrumente muzicale (acordeon, vioară, trompetă și fluier), costume populare si echipament de sonorizare in vederea relansării activităților artistice. Ne propunem să punem în valoare calitățile artistice ale tinerilor din comuna noastră și înființarea de noi formații artistice. Pentru asigurarea asistenței medicale a cetățenilor există un cabinet medical, un cabinet stomatologic și un punct medical în satul Cotu, încadrate cu personal de specialitate.